Energie electrica vs gaze naturale II

Curent electric vs gaz metan.
Pretul combustibilului.

 Accizele (in 2013 cursul 4.5223lei/EUR):
 Acciza Gaz Natural:
0,32 euro/ GJ utilizat drept combustibil pentru incalzire scop necomercial
(1 Joule =2.77777778 × 10e-7 KWh)
0,32 / ( 2.77777778 × 10e-7 × 10e+9)  = 0,32 / 277.777 = 0.001152 eur/KWh
0.0052097 lei/KWh
 Acciza Energie Electrica:
1,00 euro / MWh utilizata in scop necomercial
1 / 1000 = 0.0010 eur/KWh
0.0045223 lei/KWh

(CTGN + 0.0011 eur/KWh = CTEE + 0.0010 lei/KWh)
(CTGN + 0.0052 lei/KWh = CTEE + 0.0045 lei/KWh)
  Valoarea platita pentru acciza este egala cu cantitatea de energie consumata x acciza x TVA.

  Romania isi asigura, in medie, 75% din consumul de gaze din productie interna, iar restul de 25% reprezinta importuri din Rusia. Insa populatia si termocentralele utilizeaza gaze de import doar in proportie de aproximativ 5%.

  Consumul de gaz natural se masoara in metrii cubi (mc) si se transforma in KWh folosind o valoare aproximativa 10,490079 KWh/mc (sau 10.682...). Valoarea depinde de continutul chimic al gazului natural, temperatura si presiune (ca referinta 97, 2% metan; 1, 4 % azot; 1% dioxid de carbon;....; 15°C şi 1 atm).

2014	lei/KWh	eur/KWh
S.C. GDF SUEZ Energy România S.A.	0.11075	0.02449
E.ON Energie România S.A.	0.14837	0.03281
SC Congaz SA	0.10450	0.02311
Medie	0.12121	0.02680
Max	0.14837	0.03281

  Pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică cu un consum până la 23,25 MWh (B1):

  Evolutia preturilor gaze naturale (preturi fără TVA):

Evolutie		GDF SUEZ		Max
An	%	lei/KWh	eur/KWh	lei/KWh	eur/KWh
2013		0.11075	0.02449
2014	10%	0.12183	0.02694	0.14837	0.03281
2015	12%	0.14619	0.03233	0.17804	0.03937
2016	12%	0.17543	0.03879	0.21365	0.04724
2017	12%	0.21051	0.04655	0.25638	0.05669
2018	12%	0.25262	0.05586	0.30766	0.06803
2019
2020
Medie	12%	0.16955	0.03749	0.22082	0.04883

  Consumul de curent electric se măsoară direct in KWh. In pretul total se regăsesc:

• rezervare/zi (0; 0,17150lei/zi; 0,1632 lei/zi);
• energie activa (90%)/KWh (0,1982 lei/KWh; 0,4757 lei/KWh; 0,3567 lei/KWh...);
• energie activa Componenta Piata Concurentiala CPC(10%)/KWh;
• contributie pentru cogenerare /KWh (0,023100 lei/KWh);
• certificate verzi/KWh (0,034053 lei/KWh);
• acciza/KWh (0,004522 lei/KWh);

  O valoare estimativa a pretului pe KWh ar putea fi 0.41837lei/KWh sau  0.092513 eur/KWh.

  Pentru un consum de 1500KWh de energie - curentul electric 630lei ar depasi cu mult costul mediu al gazului natural 330lei (fara a cosnidera TVA 24%).
 
  Momentan cea mai buna solutie ar fi folosirea gazului metan pt incalzire.

Energie electrica vs gaze naturale I

Curent electric vs gaz metan.
Cele doua sisteme sunt complementare, principalul fiind electricitatea, dar cum stam cu preturile ?

  Folosim centrale termice CT pentru a furniza atat caldura cat si apa calda menajera ACM. Furnizarea căldurii in mediu se face de cele mai multe ori folosind o pompa electrica (CTGN = CTEE) rareori prin convectie.
  In cazul unui tiraj fortat la CTGN evacuarea gazelor arse se face folosind curentul electric cu un ventilator (~50W); se poate folosi un cos pt tiraj natural. (CTGN cos = CTEE).
  Este minim necesar un contract de furnizare a energiei electrice.
  Contractul de furnizare a gazelor naturale poate include rata valoare revizii/verificări (~ 1 eur/luna). Centrala termica pe gaz natural necesita verificări tehnice periodice (VTP 20 eur/2ani) si optional revizii (40 eur/an) si spalari chimice (40 eur/an).
  Randamentul este un factor important pentru a diminua consumul: uzual 90% pentru GN si 99% pentru electricitate (CTGN - 10% = CTEE).
  Pierderea consta in cazul GN in evacuarea gazelor de ardere continand caldura si in reactii chimice prin care se degradeaza sistemul. Rezolvarea propusa la un pret relativ crescut (+40% ~ 230eur la 24kW) este fenomenul de "condensare" - recuperarea caldurii si folosirea energiei din vaporii de apa (+2%).

  In cazul curentului electric pierderea mai mica de 1% consta in degradarea sistemului prin reactii electrochimice si prin camp electromagnetic.

	CTGN	Condensare	UM	CTEE
Autorizatia de functionare	Conectare gaz			Bransament trifazat
Punere in functiune PIF			eur
Pret centrala termica	530.70	742.98	eur/24KW	530.70
Tiraj fortat	-50		W	0
Randament	90%	103%	%	99%
Revizii retea	1		eur/luna	0
Verificare tehnica periodica		20	eur/2ani	0
Revizii CT		40	eur/2ani	40
Spalari chimice		40	eur/2ani	0

  Centralele termice cu energie electrica sunt mai putin costisitoare ca intretinere (2013).

Reciclare apa de ploaie II

Reciclare sau refolosire apa de ploaie.

Apa de ploaie in prima faza va spala acoperișul de depunerile de praf, de frunze, ramuri sau alte resturi aduse de vânt. Uneori sistemul de burlane si jgheaburi (scocuri) poate fi prevazut cu filtre. Rezervorul de apa de ploaie poate fi prevazut și el cu filtre (caz în care filtre pot fi mai accesibile și mai ușor de curățat).

Filtrare apa de ploaie.

Conectarea sistemul la burlan poate fi făcută folosind o bifurcație (care se folosește iarna în perioada de îngheț) sau prin intercalarea directa. In ambele cazuri in momentul in care se depășește capacitatea de umplere surplusul trebuie gestionat spre canalizare.

Colectare deviata sau intercalata.

Exista sisteme cu diferite capacitați și forme:

Reciclare apa de ploaie I

Reciclare sau refolosire apa de ploaie.

Prima problema care se pune este depozitarea apei de ploaie.

Probabil un recipient de plastic - mat sa nu permită trecerea luminii solare care ar favoriza formarea de alge.

Culoarea ar trebui sa fie cat mai deschisa (alb, gri, verde, portocaliu, argintiu) pentru a nu ridica temperatura apei in urma expunerii solare (in special vara, si un strat de protecție UV).

Grosimea ar trebui sa fie suficienta pentru a permite rezistenta la factori mecanici precum lovirea si la presiunea apei din interior (in timpul ploilor).

Izolația recipientului ar trebui sa fie buna pentru a nu permite înghețul în timpul perioadelor reci (în special iarna). Pentru a nu fi necesara izolația, intrarea apei poate fi blocata in perioadele reci sau redirecționata în sistemul de scurgere.

Ținând cont ca cel mai uzual colector este un acoperiș si recipientul se găsește lângă un zid forma lui ar trebui sa aibă o latura dreapta (pentru  mari cantitatea depozitata).

Colector perete apa de ploaie.

Pentru a putea folosi cat mai ieftin apa din colector (butoi, bazin) acesta trebuie sa fie mai înalt decât solul - pentru a permite folosirea unei găleți, stropitori sau furtun. O distanta optima ar fi 40cm. Un modul de cuplare automata a unui furtun de gradina ar fi foarte buna (ideal ușor de înlocuit în caz de defect).

Butoi colector de apa de la ploaie.

Uneori cantitățile de apa pot fi abundente și sistemul poate sa își depășească capacitatea. In acest caz apa suplimentara trebuie direcționata în sistemul de canalizare fără a afecta peretele prin stropire și spălare.

Colector ploaie abundenta.

Mărirea capacității de depozitare se poate face prin conectarea mai multor recipiente interconectate. Conectarea se poate face cel mai simplu prin așezarea butoaielor de-a lungul zidului, fie prin suprapunerea lor într-un cadru.

Interconectare containere ploaie.

Cantitatea de apa de ploaie strânsa in interiorul containerului poate fi verificata fie folosind o fanta transparenta gradata in litrii sau m³ fie folosind un furtun gradat exterior.

Măsurare volum de apă rămas.

Furtunul poate avea si alta utilizare decât măsurarea si poate fi prins cu un conector T (sau Y) împreuna cu robinetul.

Drinking straw diameter

[mm]	[inch]	[mm]	[inch]
3	0,12	3	0,12
4	0,16	6	0,24
5	0,20	8	0,31
6	0,24	10	0,39
6,5	0,26	6,75	0,27
7	0,28
8	0,31
10	0,39
12	0,47
13	0,51
15	0,59
8,14	0,32